Pe 17 august, în penultima zi a excursiei în Elveția, Austria și Liechtenstein, am vizitat Muzeul Swarovski, din Wattens. Muzeu e puțin spus…
Lumile de Cristal reprezintă cu siguranță una dintre minunile lumii moderne. Swarovski Crystal Worlds (Kristallwelten), au fost create în 1995, sub egida artistului multimedia André Heller, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la începerea producției la fabrica din Wattens.

Muzeul e construit sub forma unui Uriaș cu ochi de cristal, din gura căruia se revarsă o mini-cascadă. Imediat după intrare, m-am regăsit într-o cameră a comorilor, de un albastru intens, care m-a scos rapid din cotidian… Așadar, am fost întâmpinat de opere de artă aparținând unor artiști precum Keith Haring, Niki de Saint Phalle, John Brekke Salvador Dali și Andy Warhol. În centrul halei de intrare, se află Centenarul, cel mai mare cristal șlefuit din lume, a cărui greutate este de 300000 de carate. Tot aici, am putut vedea cele mai mici cristale din lume, care, în comparație cu o monedă de un eurocent par de-a dreptul microscopice și pot fi observate mai bine cu ajutorul unei lupe.

Am intrat apoi in teatrul mecanic al lui Jim Withing, în care păpuși, haine și obiecte de uz casnic prind viață, dansează și zboară ca prin farmec… Dacă în pliant spectacolul este descris ca fiind suprarealist și straniu de frumos, eu sunt mai degrabă de părere că acest spectacol e straniu de ciudat! Am admirat modul în care manechinele robotizate se dezintegrau în zeci de bucăți, pentru a se reface apoi la loc. După câteva minute de uimire, am intrat în Domul de Cristal, cea mai interesantă încăpere a Uriașului, o cupolă geodezică de 590 de elemente, în centrul căreia acustica este incredibilă. Reflecțiile sunt acompaniate de muzica lui Brian Eno.

În încăperea imediat următoare, este găzduit cel mai mare caleidoscop din lume, care se reflectă într-un cristal cu 440 de fețe.
Silent Light este o sculptură care aduce a brad împodobit. De fapt, seamănă aproape perfect cu un brad, numai că e formată din sute de cristale.

Teatrul de Cristal cuprinde exponate precum îngerul florilor, o plantă consumatoare de cristale și dansul soarelui cu luna. Mirosul se schimbă parcă la fiecare pas… Caligrafia de Cristal este un alt exponat uluitor, care luminează în albastru-verzui și pulsează.
Aleea de Gheață este o încăpere în care o lumină strălucitoare acompaniază fiecare pas. Fiecare pas este acompaniat și de un sunet asemănător celui făcut de gheață atunci când crapă… După ce-am parcurs aleea de gheață, am dat peste o încăpere unde putea fi vizionat un spectacol de operă. Nu, nu în realitate, ci pe ecrane de cristale nu lichide, ci Swarovski.

În încăperea imediat următoare, am dat peste obiectele Uriașului. Adică, un inel, un toiag, un acordeon și niște mânuși uriașe, pline de cristale Swarovski… Apoi, am văzut cel mai mare cristal natural din lume, care a fost găsit în Madagascar. Acesta era însoțit de muzica de operă interpretată de soprana Jessye Norman.

Puzzle-ul lui Poseidon este un culoar pe care, la fiecare pas, ai impresia că simți un alt miros. După acest culoar, am fost întâmpinat de o operă de artă foarte ciudată: 55 Million Crystals. Acesta e un tablou temporar, care își schimbă forma fără să-ți dai seama… În 15 minute. Eu n-am stat atât, deoarece atenția mi-a fost atrasă de camera Reflexii, unde o spirală formată din 48 de poligoane m-a răpit în lumea cristalelor. Prin intermediul unor imagini grafice, ilustrații și animații este documentată formarea, fascinația și importanța cristalelor… În mijlocul acestei instalații sunt dezvăluite aspectele mitice ale acestui material…

A urmat apoi pădurea de cristale, formată din copaci care dețin câte un miez artificial sub forma unei instalații video care umple de viață învelișul zgrumțuros și lemnos. Meduza-Stat Leviathan este o altă atracție a acestei încăperi.

După aproape o oră petrecută în Lumile de Cristal, am ajuns în magazinul de cristale Swarovski, unde am văzut atât produse de câțiva euro, cât și de câteva mii de Euro. Eu mi-am cumpărat un breloc destul de ieftin, în vreme ce alții doar se uitau… Dar unii făceau cumpărături cu adevărat serioase. După o oră și jumătate am plecat cu autocarul spre Budapesta, unde am ajuns în jurul orei 20:00…

Urmăriți în continuare o galerie foto din acest muzeu spectaculos: